În jurul vârstei de 6 ani dezvoltarea în interiorul osului a dinților permanenți determină o resorbție a rădăcinilor dinților temporari până în punctul în care devin mobili, sunt exfoliați și înlocuiți unul câte unul de către dinții definitivi similari, mai puțin molarii care sunt înlocuiți de premolari.
Această etapă se numește perioada de dentiție mixtă (prezența dinților de lapte dar și a celor permanenți pe arcadă). Ea durează până în jurul vârstei de 12 ani, când ultimul dinte temporar a dispărut și au rămas doar cei definitivi.
Este foarte important ca părinții să examineze periodic gurița copilului, mai ales în perioada de dentiție mixtă. Dar cum ne dăm seama ce dinți urmează să cadă și ce dinți au fost deja înlocuiți? Trebuie să știm câteva diferențe dintre cele două tipuri de dinți.
În primul rând, dinții permanenți sunt mai mari și mai globuloși decât cei de lapte, iar cei din urmă prezintă de cele mai multe ori semne de atriție (sunt mai tociți).
De asemenea, din moment ce dentina este galbenă (stratul interior), iar smalțul dinților permanenți (stratul exterior) este mai transparent decât cel al dinților de lapte, culoarea dinților noi ce urmează să crească va fi mai gălbuie decât a celor temporari. Pe măsură ce grosimea dentinei crește odată cu vârsta, dinții vor deveni din ce în ce mai galbeni.
În cele mai multe cazuri, dinții de lapte se vor exfolia de la sine. Nu e recomandat să fie extrași înainte de vârsta de exfoliere a acestora pentru că pierderea prematură a dinților temporari va duce la erupția neregulată a dinților permanenți, așa că e nevoie să rămână pe loc până în momentul în care devin mobili, pentru a păstra spațiul pe arcada dentară. Atunci când aceștia încep să se miște, poate exista o sângerare ușoară în timpul periajului, însă este recomandat a păstra o igienă orală bună, inclusiv în zona din jurul dinților de lapte mobili, pentru a evita inflamarea gingiilor.
În total, dentiția definitivă conține 32 de dinți. Excluzând molarii de minte, ai căror muguri dentari pot sau nu să existe și care pot erupe oricând după vârsta de 18 ani, chiar și la vârste mai înaintate, dinții permanenți erup în următoarele perioade:
Arcada superioară:
• Incisivii centrali - 7-8 ani
• Incisivii laterali - 8-9 ani
• Caninii - 11-12 ani
• Primii premolari - 10-11 ani
• Premolarii secunzi - 10-12 ani
• Primii molari - 6-7 ani
• Molarii secunzi - 12-13 ani
Arcada inferioară:
• Incisivii centrali - 6-7 ani
• Incisivii laterali - 7-8 ani
• Caninii - 9-10 ani
• Primii premolari - 10-12 ani
• Premolarii secunzi - 11-12 ani
• Primii molari - 6-7 ani
• Molarii secunzi - 11-13 ani
La vârsta de 6 ani, primii molari permanenți vor erupe în spatele celor patru molari secunzi temporari. Ei se mai numesc și "molari de șase ani".
În acest moment, părintii trebuie să le indice copiilor sau chiar să-i ajute să perieze foarte bine măseluțele și gingia din jurul și de deasupra acestora cu o periuță și pastă de dinți cu fluor. Acest lucru e foarte util în evitarea inflamației gingiilor și a apariției cariilor pe acești molari.
Ar trebui să-mi fac griji dacă dinții copilului meu erup mai târziu decât cei ai colegilor sau ai prietenilor lui de aceeași varstă cu el?
Nu trebuie să vă faceți griji, deoarece calendarul de erupție al dinților permanenți variază între persoane diferite. În cazul în care aveți intrebări cu privire la copilul dumneavoastră, puteți programa o consultație în clinica noastră.
De ce au dinții frontali permanenți marginile incizale zimțate ?
Este perfect normal ca dinții frontali proaspăt erupți să aibă muchia incizală în formă de ferăstrău. Aceasta se va abraza (toci) în mod natural și va deveni plată, după o perioadă de timp.
Dinții frontali superiori ai copilului meu sunt evazați cu spații între ei. Are el nevoie de tratament ortodontic ?
Aceasta este doar o perioadă de tranziție numită și etapa "rățușca cea urâtă". În condiții normale, atunci când maxilarul superior se dezvoltă bine și caninii din ambele părți erup corect, dinții din față se vor îndrepta, iar spațiile se vor închide.
Dintele permanent inferior frontal a erupt în spatele dintelui de lapte. Este nevoie să fie extras dințișorul de lapte ?
De obicei, dintele de lapte se va exfolia în mod natural, iar dintele frontal permanent va erupe în spațiul rămas. Vârful limbii va împinge apoi, în timp, dintele permanent înainte spre spațiul lăsat de cel temporar. Prin urmare, nu este nevoie să scoatem dințișorul. Sunt însă situații în care rădăcina celui de lapte nu se resoarbe și deși cel permanent aproape și-a încheiat erupția, cel temporar nu dă semne de mobilitate. În această situație se recomandă extracția celui de lapte.
Dinții frontali proaspăt crescuți nu sunt bine aliniați. Pot fi extrași dinții de lapte învecinați pentru a permite acestora să se alinieze în mod corect ?
Din moment ce dinții permanenți sunt mai mari decât cei temporari, iar oasele maxilare nu sunt complet dezvoltate la copii, dinții permanenți nou apăruți nu au întotdeauna suficient spațiu pentru a se alinia în mod corespunzător și pot fi înghesuiți. Cu toate acestea, de obicei, nu se poate determina dacă dinții permanenți vor avea o aliniere bună pană când primul premolar nu a erupt și dezvoltarea oaselor nu s-a stabilizat. Pentru mai multe sfaturi ar fi bine însă să consultați medicul dentist.
Perioada de dentiție mixtă este cea în care este cel mai indicat a se efectua sigilarea dinților definitivi nou apăruți pe arcadă. Puteți afla mai multe despre această procedură pe pagina despre Sigilarea dinților permanenți la copii și adolescenți.
Publicat: 18 Iunie 2017
Dentiția deciduală cunoscută și sub numele de dentiție primară sau temporară (de lapte) reprezintă primii dinți ce apar la copii. Dinții de lapte își încep dezvoltarea încă din stadiul de embrion și devin vizibili în cavitatea bucală după naștere, atunci când copilul este bebeluș. Ei se vor schimba și vor fi înlocuiți cu dinții permanenți, însă în absența dinților permanenți pot rămâne funcționali pentru mulți ani (foarte rar).
Sigilarea este o metodă de prevenire a cariei dentare, utilizată atât în pedodonție (stomatologia pediatrică) cât și în stomatologia generală a adultului. Este de obicei indicată pe dinții neafectați de carie. Ea constă în aplicarea unui strat foarte subțire de compozit fluid (sigilant dentar) pe suprafața masticatorie a dinților în șanțuri și fosete, dar și pe suprafețele linguale și vestibulare.
V-ați întrebat vreodată de ce anumite persoane posedă un zâmbet foarte frumos, în timp ce altele încearcă însă niciodată nu ajung la același rezultat? Secretul unui zâmbet frumos constă în câțiva pași simpli pe care oricine îi poate urma. Rezervați-vă mai mult timp pentru a acorda danturii atenția de care are nevoie.
Care sunt alimentele rele pentru dinții tăi? Băuturile carbogazoase, chiar și cele dietetice, conțin acid fosforic și citric care în timp erodează smalțul dinților și îi fac mai sensibili la alimentele reci sau fierbinți. Jeleurile, pe lângă faptul că au conținut ridicat de zaharuri și ajută în formarea cariilor, sunt foarte lipicioase și pot îndepărta lucrările sau plombele vechi.
© 2007-2024 Clinica Stomatologică SORIdent
0770 889 776
0314 209 909
Luni, Miercuri, Vineri : 9:00 - 20:00
Marți, Joi : 13:00 - 20:00
Cabinet Stomatologic situat pe str. Vatra Luminoasă 1-27, Bloc D7, Sc A, Ap 3, Sector 2, București, România ( Intersecția cu Șos. Mihai Bravu - între Piața Iancului și Piața Muncii )
