Sigilarea este o metodă de prevenire a cariei dentare, utilizată atât în pedodonție (stomatologia pediatrică) cât și în stomatologia generală a adultului. Este de obicei indicată pe dinții permanenți neafectați de carie.
Ea constă în aplicarea unui strat foarte subțire de compozit fluid (sigilant dentar) pe suprafața masticatorie a dinților în șanțuri și fosete, dar și pe suprafețele linguale și vestibulare.
Sigilantul rămâne ca o foiță subțire de culoarea dintelui și actionează ca o barieră împotriva agenților patogeni care duc la formarea cariilor dentare (plăcii bacteriene).
Este o metodă minim-invazivă de prevenție, nefiind nevoie de șlefuirea dintelui înainte de aplicare, spre deosebire de tratamentul unei carii deja formate.
În comparație cu suprafețele netede obișnuite ale smalțului, șanțurile dentare adânci, în special ale dinților proaspăt erupți pe arcadă, acumulează resturi alimentare și sunt mai greu de curățat prin periaj dentar.
Cele mai multe carii dentare apărute pe dinții copiilor școlari încep din șanțurile și din fosetele suprafeței ocluzale dentare.
Majoritatea sigilărilor se indică pe măselele definitive ale copiilor apărute la 6 si la 12 ani.
Cel mai indicat este ca sigilarea să se efectueze înainte de apariția oricărui semn de carie dentară, așa că odată ce un dinte a fost identificat ca un bun candidat, este recomandat să fie sigilat pe cât de repede posibil, ideal în primul an după erupția sa.
Uneori, chiar dacă există semne de carii dentare incipiente (marmorații sau carii de debut), măselele pot fi încă sigilate, însă cu îndepărtarea în prealabil a marmorațiilor. Acest lucru este însă stabilit de medicul dentist în funcție de caz.
Caria dentară este cauzată de către acizii rezultați din metabolizarea (digestia) alimentelor de către bacteriile ce trăiesc în placa bacteriană (stratul albicios ce se formează pe dinți după câteva ore de la ingestia alimentelor). Periajul dentar îndepărtează acest strat de pe dinți, ajutând la prevenirea cariei. Problema este că pe o suprafață cu sanțuri și fosete foarte adânci, periajul este de foarte multe ori ineficient.
Sigilantul aplicat în șanțuri transformă suprafața foarte abruptă a dintelui într-un relief mult mai neted și lucios, favorabil autocurățirii și mult mai accesibil periuței dentare, resturile alimentare nemaiavând unde să se ascundă.
Un alt aspect este faptul că acolo unde există șanțuri adânci, smalțul este mai subțire și bacteriile au mai puțin de străbătut până în dentină, așa că sigilantul aplicat îngroașă peretele de smalț în acea zonă, îngreunând și mai mult accesul acestora.
Compozitul fluid aplicat ca sigilant are în compoziție substanțe antibacteriene pe bază de fluor ce se eliberează încontinuu pe o perioadă îndelungată, având un și mai mare rol protector și scăzând și mai mult riscul măselei de a se caria.
Primul molar (de 6 ani)
Acești dinți erup între 5 si 7 ani și sunt cel mai frecvent sigilați dinți. Deși sunt dinți făcuți să fie utilizați toată viata, ei apar la o vârstă la care obiceiurile alimentare și mai ales cele de igienă dentară nu sunt bine asimilate și efectuate de către copii. În realitate, acești molari sunt cei mai predispuși spre a se caria.
Al doilea molar (de 12 ani)
Molarul doi apare între vârsta de 11 si 13 ani. La această vârstă, este mult mai ușor de apreciat riscul de apariție a cariei dentare și igiena orală a pacientului. Chiar dacă uneori relieful nu impune o necesitate absolută a sigilării, este mai bine ca acesti dinți să fie sigilați, întrucât și ei sunt dinți susceptibili la carie.
Alți dinți permanenți
Sigilările pot fi efectuate și pe ceilalți dinți definitivi dacă se impune, în funcție de caz. Un exemplu ar fi foseta de pe suprafața palatinală a incisivilor superiori, dacă este foarte accentuată.
Dinții temporari (de lapte)
Atitudinea vizavi de dinții de lapte (dentiția deciduală) este diferită față de dentiția definitivă. Sigilarea dinților de lapte nu este necesară.
Dinții pacienților adulți
De regulă dinții adulților au suprafețele mai abrazate (tocite) și relieful nu mai este atât de accentuat. Dacă au avut fosete adânci sunt probabil deja afectați de carie sau tratați, însă dacă mai există măsele neafectate de carie, netratate și cu un relief abrupt, sigilarea este încă indicată.
O sigilare ce rămâne intactă pentru 2-3 ani este apreciată de către medici ca fiind un succes, însă dacă sigilantul necesită reparație mai devreme de 2 ani nu considerăm neapărat un eșec. Datorită grosimii stratului aplicat, sigilarea este predispusă fracturilor mai mult decât plombele obișnuite.
Pentru a asigura buna protecție a dinților sunt necesare vizite periodice semestriale în care medicul stomatolog verifică integritatea sigilărilor.
Actualizat: 10 Noiembrie 2018
V-ați întrebat vreodată de ce anumite persoane posedă un zâmbet foarte frumos, în timp ce altele încearcă însă niciodată nu ajung la același rezultat? Secretul unui zâmbet frumos constă în câțiva pași simpli pe care oricine îi poate urma. Rezervați-vă mai mult timp pentru a acorda danturii atenția de care are nevoie.
Amelogeneza Imperfectă este o tulburare congenitală rară în care dinții prezintă o dezvoltare și mineralizare anormală a smalțului fără legătură cu alte boli sistemice sau generale. Ea se datorează funcționării defectuoase a proteinelor din smalț.
Care sunt alimentele rele pentru dinții tăi? Băuturile carbogazoase, chiar și cele dietetice, conțin acid fosforic și citric care în timp erodează smalțul dinților și îi fac mai sensibili la alimentele reci sau fierbinți. Jeleurile, pe lângă faptul că au conținut ridicat de zaharuri și ajută în formarea cariilor, sunt foarte lipicioase și pot îndepărta lucrările sau plombele vechi.
În jurul vârstei de 6 ani dezvoltarea în interiorul osului a dinților permanenti determină o resorbție a rădăcinii dinților temporari până în punctul în care devin mobili, sunt exfoliați și înlocuiți unul câte unul de către dinții definitivi similari, mai puțin molarii care sunt înlocuiți de premolari. În această perioadă copilul prezintă dentiție mixtă (dinți temporari și definitivi prezenți pe arcadă).
Dentiția deciduală cunoscută și sub numele de dentiție primară sau temporară (de lapte) reprezintă primii dinți ce apar la copii. Dinții de lapte își încep dezvoltarea încă din stadiul de embrion și devin vizibili în cavitatea bucală după naștere, atunci când copilul este bebeluș. Ei se vor schimba și vor fi înlocuiți cu dinții permanenți, însă în absența dinților permanenți pot rămâne funcționali pentru mulți ani (foarte rar).
© 2007-2024 Clinica Stomatologică SORIdent
0770 889 776
0314 209 909
Luni, Miercuri, Vineri : 9:00 - 20:00
Marți, Joi : 13:00 - 20:00
Cabinet Stomatologic situat pe str. Vatra Luminoasă 1-27, Bloc D7, Sc A, Ap 3, Sector 2, București, România ( Intersecția cu Șos. Mihai Bravu - între Piața Iancului și Piața Muncii )
